Pe 15 octombrie a expirat cel de-al șaselea termen, care fusese amânat de câteva ori înainte, pentru amenajarea tronsonului Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău în cadrul autostrăzii Transilvania (41 km). Traseul planificat include și un tunel dublu subteran cu o lungime de 2,8 kilometri pe sens pe sub Munții Meseș din județul Sălaj. Marți, CNAIR a publicat pe portalul național de achiziții publice că noul termen limită este 31 octombrie 2024. Acest amendament reprezintă o prelungire cu aproximativ două săptămâni față de termenul limită anterior, 15 octombrie. De la sfârșitul lunii aprilie, CNAIR a amânat termenul de mai multe ori, mai întâi de patru ori câte o lună fiecare, apoi de două ori câte două săptămâni fiecare, pentru a selecta câștigătorul dintre cele trei companii încă aflate în competiție. Licitația a început deja în februarie 2023. CNAIR a anunțat din nou o amânare, deși purtătorul de cuvânt al său, Alin Șerbănescu, a susținut anterior că termenul de 15 octombrie ar fi ultima dată pentru o decizie. Nu s-a întâmplat așa. Europa Liberă a mai scris că în spatele amânării termenelor s-ar putea afla lipsa de fonduri, potrivit președintelui asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea. Principala sursă de finanțare a autostrăzilor a României, Programul de transport 2021-2027, este deja suprascrisă. Bugetul pentru investițiile în infrastructura rutieră este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a programului este de 9,6 miliarde de euro (din care 4,6 miliarde de euro sunt fonduri UE), dar valoarea totală a investițiilor contractate și licitate este mult mai mare, a spus Ciurea. „Nu este vorba despre finanțare.
Problema este cantitatea uriașă de documente, anexe și evaluări situaționale care trebuie procesate”, a spus Șerbănescu la acea vreme. Contractul de autostradă de cea mai mare valoare Valoarea contractului este cea mai mare care a fost anunțată vreodată pentru proiectarea și construcția unei singure autostrăzi în România, suma putând fi estimată la 1,5-1,76 miliarde de euro. Din cei șapte participanți inițiali, trei companii au rămas în competiție: UMB română, Makyol turcă și Webuild italiană. Aceste companii au cele mai multe contracte de construcție de infrastructură rutieră din România. UMB lucrează pe aproximativ 350 km de autostradă din România, incluzând toate tronsoanele autostrăzii A7 din Moldova între Buzău și Pașcani, drumul expres Craiova-Pitești și două tronsoane ale autostrăzii Transilvania. WeBuild lucrează pe două tronsoane de autostradă dintre Sibiu și Pitești și este, de asemenea, antreprenorul infamului Pod Brăila, precum și contracte feroviare. Makyol lucrează la patru tronsoane ale autostrăzii Szeben-Fogaras (A13), precum și la un tronson din A7, în cooperare cu o altă companie turcă, Nurol. Valoarea mare a contractului care poate fi câștigat asigură resurse financiare pentru câțiva ani pentru firma câștigătoare, motiv pentru care marea concurență este de înțeles, a declarat mai devreme Alin Șerbănescu pentru Europa Liberă. Companiile au echipe puternice de avocați, specializați în contracte de infrastructură, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra părților, a explicat el. Suspendarea procedurilor necesare pentru clarificarea între participanți și a obiecțiilor depuse împotriva CNAIR, precum și a măsurilor de remediere luate de societatea de stat. Licitația a fost lansată în urmă cu mai bine de un an și jumătate, în februarie 2023, după ce guvernul a aprobat un buget mai mare decât a fost anunțat prima dată în 2022.